Judeţul Dâmboviţa are o bogăţie uriaşă de ape minerale naturale pe care, dacă autorităţile o vor asocia şi valorifica la nivel de imagine cu celelalte bogăţii naturale specifice zonei ar putea să îşi creeze un brand puternic.Dar tipic românesc distrugem tot. La început nu mi-a venit să cred, dar am constatat acest lucru ,deplasându-ne în comuna dâmboviţeană Măneşti,sat Drăgăeşti-Ungureni unde câteva de familii sunt în culmea disperării că actualul edil vrea să le capteze un izvor cu debit mare, al cărui toponim este și astăzi „fântâna de piatră” lăsat de natură, şi folosit din moşi-strămoşi drept o sursă principală de apă atât pentru uzul casnic cât şi pentru adăpatul animalelor.Oamenii cu lacrimi în ochi ne-au mărturist că dacă va fi nevoie vor sta zi şi noapte să păzească acest izvor pentru ca utilajele să nu vină şi să înceapă lucrările de captare ale izovorului în pârâul Tisa.Oamenii ne-au spus că acest izvor este unul istoric şi trebuie valorificat şi nu distrus.Potrivit izvoarelor istorice acest izvor cunoscut în comuna dâmboviţeană Măneşti sub numele de „Fântâna de piatră” este menționat documentar pentru prima dată la 11 noiembrie 1779 în hotărnicia moșiei Drăgăești, Din hotărnicie se mai constată că „fântâna de piatră” este situată în apropierea Drumului cel Mare al Câmpulungului, nu departe de „gura văii Drăgoeștilor”. Hărțile mai noi nu localizează această fântână, deși prin importanța sa, era cunoscută și folosită ca reper încă din secolul al XVIII-lea: “Noi i-am cerut domnului primar care este vechi în comună să facă canalizare pe Uliţa Ivăneştilor ,şi aşa, acest surplus de apă ar fi curs pe fostul curs al izvorului care a fost .Dânsul acum a venit să ne ia apa ,să o ducă în pârâu .Acest izvor ne este de mare folos ,venim cu vitele să le adăpăm şi mai sunt familii care nu au posibilităţi să bage apă şi folosesc izvorul ” a afirmat Codiţă Dumitru. “Noi suntem foarte revoltati.Acest izvor nu ne-a creat problem ci îi afectează pe cei care le este lene să-şi facă şanţurile.”Fântâna de piatră “ datează de mii de ani.În anul 1817 a fost găsită de un domnitor .În această localitate sunt monumente isorice:fântâna de piatră ,crucea şi un tufan care nu le-a pus nimeni în valoare.Dacă domnul primar vrea să facă ceva, păi să valorifice acest izvor ,nu să-l ducă în vâlceaua Tisa ” a mai afirmat un localnic .“De mare folos ne este acest izvor .Noi ne-am născut şi am crescut cu această fântână,”fântâna de piatră” de 65 de ani de când sunt eu.Este renumită pe Valea Dâmboviţei .Oamenii să-şi facă şanţurile şi nu sunt probleme” a afirmat Achim Codiţă.“Noi nu vrem să ne închidă acest izvor .Apa nu merge să o ducă la deal pentru că ne va inunda pe noi de aici şi nu pe cei care nu-şi fac şanţurile şi se plâng la domnul primar .Avem vite şi aici le adăpăm.” a afirmat o altă localnică Primarul localităţii Stoian Gheorghe spune că surplusul de apă de la acest izvor inundă o stradăşi drept urmare a decis să capteze izvorul în pârâul Tisa . Întrebat dacă la acest moment strada Ivăneştilor este acum inundată edilul ne-a mărturist că nu.Nu mai înţelegem nimic.Oare să fie doar propagandă electorală?: “Este foarte adevărat ,acest izvor este sănătate curată şi va fi în continuare Vreau să-l captez în apa pârâului Tisa ca să nu mai am inundaţii pe Uliţa Ivăneştilor .Din totdeauna oamenii de pe acea stradă au venit la mine să rezolv această problemă însă abia acum am găsit posibilităţi financiare .Există un proiect şi anume desecarea acestui izlaz ,două izvoare care trebuie captate şi duse în pârâul Tisa .Nu pot să-l valorific altfel acest izvor pentru că nu am cum .Eu am apă în comună ,nu este cazul apei la Măneşti .Acum a venit proiectul ,nu fac pentru campanie electoral pentru că aici în colţul acesta sunt câteva familii .Acum uliţa Ivăneştilor nu este inundată …” a afirmat Stoian Gheorghe ,primar .Analizând lucrările despre împrejurimile Târgoviștei, am aflat despre existența acestui izvor sa, la câtiva zeci de kilometrii depărtare de Târgoviște, a unei fântâni cu pisanie de piatră datând din 14 octombrie 1744. Într-adevăr, în apropierea satului Ungureni, lateral de drumul național,DN 72 A se află o fântână cu debit mare, iar toponimul este și astăzi „fântâna de piatră”. Acest izvor a avut şi o inscripție din piatră, care s-a pierdut. Vechiul drum al Câmpulungului nu avea actualul traseu al celui național, din punctul Viișoara intra „prin plai, fără urcușuri și coborâșuri abrupte, drumuri care sunt menționate pe harta din 1906. Concluzia este că „fântâna de piatră”, care lămurește importante date istorice dâmbovițene, a existat cu multă vreme înainte de anul 1744 și tocmai de aceea localnicii din zonă îşi doresc să o păstreze şi să o valorifice .